1384
Prima atestare
Un act emis la curtea Doamnei Margareta, mama domnitorilor Petru I Mușat și Roman I Mușat, consemnează Hârlăul și curtea domnească.
Cronologie
Istoria Hârlăului
De la curtea Mușatinilor la orașul contemporan, câteva repere documentate ale unei istorii de peste șapte secole.
1486
Curtea lui Ștefan cel Mare
Vechile clădiri ale curții sunt refăcute și extinse, confirmând rolul strategic al târgului în Moldova medievală.
1492
Biserica Sfântul Gheorghe
Ștefan cel Mare ridică biserica domnească între 30 mai și 28 octombrie, potrivit pisaniei originale.
1499
Pacea cu Regatul Poloniei
La Hârlău este încheiat și semnat tratatul de pace dintre Ștefan cel Mare și regele Ioan Albert, un moment diplomatic important pentru Moldova.
1523
Luca Arbore
Hatmanul Luca Arbore este executat la Hârlău în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă, episod consemnat de cronica lui Grigore Ureche.
1527
Petru Rareș
Sfatul Țării îl proclamă domn al Moldovei la Hârlău. Legătura sa cu orașul va continua prin lucrările de la curtea domnească și prin ctitorii.
cca. 1535
Biserica Sfântul Dumitru
Monumentul atribuit lui Petru Rareș este datat diferit de surse, aproximativ între 1535 și 1546. Pisania originală nu s-a păstrat.
1624
O nouă refacere
Curtea domnească este refăcută în timpul domniei lui Radu Mihnea, după etapele de construcție medievale anterioare.
1626
Reședință domnească
Radu Mihnea folosește Hârlăul drept reședință domnească și moare aici în ianuarie 1626.
1950
Reședință de raion
Hârlăul devine centrul administrativ al unui raion cu 18 comune, dar pierde temporar statutul de oraș.
1968
Județul Iași
În urma reorganizării administrative, Hârlăul intră în componența județului Iași.
2006
Muzeul Viei și Vinului
Expoziția muzeală în forma actuală este inaugurată în clădirea istorică cunoscută drept Casa Tăutu.
Sub pământ
Arheologia orașului medieval
Cercetările desfășurate între 1969 și 1998 au documentat evoluția așezării și etapele Curții Domnești. Sondajele din 2001 de la Biserica Sfântul Gheorghe au identificat fundațiile a două biserici mai vechi sub edificiul ridicat de Ștefan cel Mare.
Prima construcție este atribuită probabil celei de-a doua jumătăți a secolului al XIV-lea. A doua, mai mare și cu plan treflat, ar fi fost ridicată în vremea lui Alexandru cel Bun și afectată de cutremurul din 1471. Descoperirile arată că centrul religios și domnesc al Hârlăului este mai vechi decât biserica păstrată astăzi.